Home   |   Harta site     

Strategia DGASPC Dolj



STRATEGIA JUDEŢEANĂ ÎN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE, PROTECŢIEI FAMILIEI ŞI COPILULUI 

2015-2020

 

Cuprins

I. Obiectivul general al strategiei

II. Situaţia prezentă

III. Misiunea şi funcţiile Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj

IIII. Principiile implementării strategiei

V. Grupurile – ţintă

VI. Colaboratori/parteneri în implementarea strategiei

VII. Obiective de dezvoltare

VIII. Surse de finanţare

IX. Rezultate

X. Implementare, monitorizare şi evaluare

 

Strategia judeţeană în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi copilului 2015-2020

 

Prezenta strategie se fundamentează pe legile în vigoare, printre care amintim :

 

• H.G. nr. 1113/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru  protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020;

• H.G. nr. 1434/2004, republicată, privind atribuţiile şi Regulamentul – cadru de organizare şi funcţionare ale Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;

• Legea nr. 272/2004, modificată, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

• Legea nr. 273/2004, republicată, privind regimul juridic al adopţiei;

• H.G. nr. 1437/2004 privind organizarea şi metodologia de funcţionare a comisiei pentru protecţia copilului;

• H.G. nr. 1438/2004 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi;

• H.G. nr. 679/2003 privind condiţiile de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului maternal profesionist;

• Legea nr. 448/2006, republicată şi modificată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;

Legea nr. 292/2011 a asistenţei sociale;

• O.G. nr. 68/2003, modificată şi completată prin O.G. nr. 86/2004, privind serviciile sociale.

 

I. OBIECTIVUL GENERAL AL STRATEGIEI

Obiectivul general îl reprezintă protecţia şi respectarea drepturilor familiei, copilului şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate, prin mobilizarea resurselor necesare, responsabilizarea factorilor relevanţi şi asigurarea unui parteneriat eficient cu instituţiile care desfăşoară activităţi complementare domeniului asistenţei sociale.

Prezenta strategie se referă la implementarea drepturilor familiei, copilului şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate, în toate domeniile de interes pentru aceştia: social, familial, educaţional, de sănătate, etc. De asemenea, se axează pe creşterea calităţii vieţii beneficiarilor sistemului de protecţie socială, urmărindu-se ca toate serviciile furnizate să respecte standardele minime naţionale prevăzute prin reglementări legale.

 

II. SITUAŢIA PREZENTĂ

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, prin intermediul unei cercetări sociologice, a avut ca obiectiv fundamentarea unei strategii coerente de dezvoltare a serviciilor de asistenţă socială şi, implicit, creşterea calităţii serviciilor şi prestaţiilor deja oferite. Creşterea calităţii serviciilor şi elaborarea unor noi servicii şi prestaţii sociale va avea drept consecinţă reintegrarea socială şi profesională a unui număr cât mai ridicat de persoane asistate social, dezvoltarea personală a persoanelor aflate în dificultate şi, în plan general, limitarea pe cât posibil a extinderii problemelor sociale în rândul locuitorilor judeţului Dolj.

Scopul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj este de a asigura cel puţin un nivel minim de sprijin pentru toate categoriile de asistaţi sociali, astfel încât să se conserve posibilităţile de reintegrare socială şi de limitare a impactului negativ pe care dificultăţile economice sau medicale îl pot avea asupra întregii familii, în special asupra copiilor.

În evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj se regăsesc un număr de aproximativ 15000 de beneficiari ai serviciilor de asistenţă socială. Extinderea serviciilor de asistenţă socială presupune creşterea numărului de centre specializate cu diferite destinaţii plasate în oraşele mici ale judeţului şi care pot deservi şi populaţia comunităţilor rurale învecinate.

Distanţele mari dintre localităţile aflate la extremităţile judeţului şi reşedinţa de judeţ reduc interesul persoanelor aflate în dificultate de participare la acţiunile organizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj. Din acest punct de vedere, s-a luat în calcul dezvoltarea unui sistem teritorial de asistenţă socială, aflat cât mai aproape de cetăţenii aflaţi în dificultate.

Din cercetarea efectuată au rezultat două direcţii majore de activitate: înfiinţarea unor noi instituţii de asistenţă socială locală cu arie de acoperire locală. Centrele de zi sunt instituţiile preferate de beneficiari, aşa cum rezultă din datele colectate. Oraşele cu cele mai multe opţiuni pozitive faţă de aceste instituţii sunt Calafat şi Filiaşi. Însă analiza statistică a demonstrat că există şi o altfel de nevoie ce nu poate fi satisfăcută la nivelul fiecărui individ: securitatea alimentară. Această nevoie poate fi atenuată prin înfiinţarea de cantine sociale, care să deservească un număr ridicat de beneficiari ce nu îşi pot asigura un meniu de subzistenţă.

A doua direcţie de activitate ce necesită dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială se referă la tipul de servicii care necesită intervenţie în momentul de faţă:

1. Asistenţa alimentară. Factorul ce predetermină modul de gândire al celor mai mulţi dintre respondenţi. O astfel de nevoie rămasă pe coordonatele actuale are efect asupra sistemului de valori individual şi în grupurile sociale din care fac parte grupurile de respondenţi. Atitudinea faţă de societate este determinată de capacitatea individuală de asigurare a minimului necesar de hrană. De asemenea, din rezultatele acestei cercetări rezultă şi o stare de nelinişte şi nemulţumire permanentă a beneficiarilor. De multe ori soluţiile nu pot fi găsite la nivel intelectual.

2. Asistenţa socială. Numeroşi participanţi la această cercetare suferă de boli cronice care au determinat diferite grade de handicap. Costurile actuale ale medicamentelor şi ale serviciilor medicale, distanţele destul de mari pentru anumite tratamente, ce nu există în localitatea de domiciliu, epuizează bugetele de familie care oricum sunt destul de precare.

Modificările de preţuri pe fondul unor venituri reduse sau cu un ritm de creştere lent sau care au trecut prin perioade de scădere, au drept consecinţă scăderea permanentă a nivelului de trai al respondenţilor. Calitatea vieţii are de suferit, însă identificarea unor situaţii în care o parte din aceste cheltuieli să fie preluate prin reduceri de preţuri pentru serviciile medicale sau compensarea unor medicamente ar fi utilă în atenuarea actualei situaţii economice a respondenţilor.

3. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de consiliere şi orientare profesională. Aceste servicii au fost puse la dispoziţia unei părţi a beneficiarilor de asistenţă socială. În analiza factorială aceste servicii apar drept componente ale tipului de servicii sociale puse la dispoziţia acestora. Creşterea gradului de încadrare profesională pentru cei care sunt în măsură este o altă cale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii acestor persoane.

4. Compensarea unor prestaţii sociale cu servicii sociale. Această propunere se referă la rezultatele acestui studiu, prin care s-a constatat că o parte dintre respondenţi nu sunt capabili sa-şi administreze bugetele de familie care oricum sunt precare. Acest fapt este argumentat prin consumul de băuturi alcoolice şi tutun. Din această perspectivă suplimentele financiare vor fi direcţionate, fie şi parţial, către consumul acestor produse. Astfel, sumele de bani investite în creşterea calităţii vieţii nu vor fi suficiente. De exemplu, nevoile de hrană pot fi satisfăcute prin cantinele sociale sau oferirea de alimente, nevoile de îmbrăcăminte pot fi compesate prin oferirea de haine. De asemenea, pentru stimularea activităţilor ce ţin de nevoile sociale şi emoţionale, aceste activităţi se pot face prin acţiuni publice în centre specializate.

5. Creşterea numărului de activităţi de socializare. Beneficiarii serviciilor de asistenţă socială nu sunt doar receptori pasivi ai unor ajutoare materiale. Aceştia sunt fiinţe umane care, în cele mai multe cazuri, nu sunt vinovaţi de situaţia economică precară în care se află.

Cei bolnavi au nevoie de ajutor pentru recăpătarea sănătăţii, iar cei care suferă de boli cronice au nevoie de asistenţă medicală şi socială astfel încât să fie trataţi cu demnitate. Marginalizarea datorată sărăciei sau afecţiunilor medicale este datorată tendinţei de izolare în singurătate sau grupuri mici de persoane afectate de acelaşi fenomen indezirabil. Asistenţa socială presupune şi sprijin pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale.

6. Acţiuni de promovare a imaginii instituţionale, a obiectivelor acesteia, de conştientizare a riscurilor presupuse de consumul de alcool şi tutun. Deşi această părere poate părea nerealistă, credem că atitudinea faţă de instituţiile publice este determinată şi de modul în care acestea îşi gestionează imaginea publică. Volumul de muncă, nivelul veniturilor salariaţilor, dificultatea muncii şi numărul redus de personal pot fi cauze ale unor disfuncţionalităţi instituţionale. Însă prezenţa în spaţiul public prin anunţarea realizărilor şi eforturilor care se depun pentru îmbunătăţirea activităţii şi creşterea performanţelor instituţionale au ca finalitate aprecierea publicului şi transformarea, odată cu trecerea timpului, a beneficiarilor în parteneri ai instituţiilor publice şi nu în receptori pasivi ai acestora.

Modul în care aceste obiective pot fi atinse se bazează pe finanţarea de la bugetul de stat, raţionalizarea cheltuielilor în direcţia susţinerii reale a nevoilor şi nu a dorinţelor în limita prevederilor legale, prin parteneriate public-privat între instituţiile publice şi entităţi ale societăţii civile şi, pe cât posibil, prin dezvoltarea activităţilor de tip R.S.C. (Responsabilitate Socială Corporatistă).

 

III. MISIUNEA ŞI FUNCŢIILE DIRECŢIEI GENERALE DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI DOLJ  

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj are responsabilitatea dezvoltării şi diversificării serviciilor sociale specializate, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de a menţine funcţionalitatea socială a persoanei, urmărind reinserţia în mediul propriu de viaţă, familial şi comunitar.

De asemenea, are rolul de a asigura, la nivel judeţean, aplicarea politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei precum şi al persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate.

În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune antisărăcie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Judeţean Dolj;

b) de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului;

c)de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;

d)de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;

e)de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;

f) de reprezentare a Consiliului Judeţean, pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

 

IV. PRINCIPIILE IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI

Prezenta strategie se fundamentează pe următoarele principii:

1. Promovarea centrării societăţii pe dezvoltarea şi bunăstarea copilului/persoanei adulte cu dizabilităţi;

2. Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului precum şi a interesului, drepturilor şi demnităţii persoanelor cu dizabilităţi;

3. Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse;

4. Primordialitatea responsabilităţii părinţilor şi responsabilizarea comunităţii;

5. Adaptarea societăţii la persoana cu dizabilităţi;

6. Abordarea sistemică, subsidiaritatea şi solidaritatea;

7. Intervenţia intersectorială şi interdisciplinară;

8. Promovarea parteneriatului interinstituţional şi cu societatea civilă;

9. Asigurarea transparenţei, participării şi consultării copiilor în adoptarea deciziilor care îi privesc;

10. Asigurarea stabilităţii, continuităţii şi complementarităţii îngrijirii personalizate acordate fiecărui beneficiar şi primordialitatea asigurării unui mediu familial pentru beneficiarii din sistemul de protecţie specială;

11. Echitatea şi transparenţa bugetării/alocărilor financiare.

 

V. GRUPURILE – ŢINTĂ

• Copiii aflaţi în risc de separare de părinţi;

• Copiii separaţi de părinţi, inclusiv copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate;

• Copiii părăsiţi;  

• Tinerii, cu vârsta până la 26 de ani, beneficiari ai unei măsuri de protecţie;

• Copiii abuzaţi, neglijaţi sau supuşi exploatării, inclusiv copiii traficaţi, exploataţi prin muncă, exploataţi sexual, copiii expuşi migraţiei ilegale, copiii neacompaniaţi aflaţi pe teritoriul altor state, copiii repatriaţi, copiii refugiaţi, copiii străzii, copiii consumatori de droguri;  

• Victimele violenţei în familie sau ale discriminării;

• Copiii delincvenţi;  

• Copiii cu dizabilităţi;  

• Persoana adultă cu dizabilităţi/în dificultate;

• Adolescenţii;

• Copiii aflaţi în risc de abandon şcolar;

• Copiii aflaţi în risc de sărăcie şi/sau excluziune socială;

• Copiii fără acte de identitate;

• Mamele adolescente.

 

Grupurile – ţintă prezentate nu sunt limitative, prezenta strategie promovând respectarea drepturilor tuturor copiilor/persoanelor cu dizabilităţi din judeţul Dolj.

 

Prezenta strategie se adresează şi:

• Părinţilor, atât în calitate de beneficiari direcţi ai serviciilor sociale, alături de copii, cât şi în vederea responsabilizării lor în procesul de creştere, îngrijire şi educare a propriilor copii;

• Familiilor/reprezentanţilor legali ai persoanelor adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

• Comunităţii locale din care fac parte beneficiarii serviciilor sociale;

• Profesioniştilor care interacţionează cu copiii/persoanele adulte cu dizabilităţi/în dificultate.

 

VI. COLABORATORI/PARTENERI ÎN IMPLEMENTAREA STRATEGIEI

Pentru modernizarea şi susţinerea reformei sistemului de asistenţă socială şi protecţia familiei şi copilului, o cerinţă importantă este aceea a implicării unui număr cât mai mare de parteneri, care să împărtăşească aceleaşi principii şi valori în activităţile desfăşurate.

Principalii parteneri în implementarea prezentei strategii sunt instituţiile publice care desfăşoară activităţi complementare domeniului asistenţei sociale precum şi societatea civilă, prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale din ţară şi străinătate.  

Principalele obiective vizate în derularea parteneriatelor sunt:

• desfăşurarea activităţilor recreative şi de socializare şi oferirea sprijinului material, educaţional, emoţional beneficiarilor sistemului de protecţie specială;  

• desfăşurarea activităţilor specifice în vederea integrării/reintegrării socio-profesionale a tinerilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi;

• reintegrarea socială a copiilor/tinerilor care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal;

• desfăşurarea unor activităţi recreative, activităţi dedicate sărbătorilor religioase, sărbătorirea zilelor de naştere ale beneficiarilor sistemului de protecţie specială, integrarea copiilor instituţionalizaţi în învăţământul de masă;

• combaterea exploatării copiilor prin muncă, monitorizarea celor mai grave forme de muncă a copiilor;

• prevenirea şi combaterea traficului de persoane;

• identificarea copiilor aflaţi fără supraveghere, a copiilor străzii, în vederea prevenirii situaţiilor de abuz, neglijare şi exploatare.

 

VII. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE

Prezentele obiective se bazează pe respectarea cadrului legislativ existent, pe evaluarea situaţiei actuale de la nivel judeţean, în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi copilului.  

A. Protecţia şi promovarea drepturilor familiei, copilului şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate

1. Responsabilizarea familiei pentru creşterea, îngrijirea şi educarea propriilor copii

1.1. Furnizarea de servicii de consiliere părinţilor pentru depăşirea unor situaţii de dificultate care pun în pericol dezvoltarea copilului în mediul familial;

1.2. Informarea şi responsabilizarea părinţilor în vederea acoperirii nevoilor copiilor, consolidării abilităţilor şi cunoştinţelor privind îngrijirea şi educarea copilului;

1.3. Colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar în vederea identificării nevoilor comunităţii şi soluţionării la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii;

1.4. Derularea campaniilor de promovare şi informare cu privire la serviciile de consiliere disponibile la nivel judeţean, pentru a sensibiliza comunitatea şi profesioniştii din diverse domenii de activitate faţă de problematica separării copiilor de familiile lor, pentru a creşte accesibilitatea la servicii şi a facilita semnalarea precoce a cazurilor de copii care necesită intervenţia profesioniştilor în cadrul familiei;

1.5. Asigurarea accesului la servicii specializate în vederea responsabilizării familiei în ceea ce priveşte respectarea drepturilor copiilor.

2. Promovarea şi respectarea drepturilor şi libertăţilor civile

2.1. Realizarea demersurilor necesare, în colaborare cu autorităţile publice cu atribuţii în domeniu, pentru înregistrarea imediat după naştere a copilului pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială atât pentru copilul găsit/părăsit, cât şi pentru restabilirea identităţii copilului/adultului care este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea;

2.2. Responsabilizarea membrilor comunităţii şi a serviciilor sociale locale în scopul realizării unei reţele de sprijin local în vederea reintegrării/integrării cu succes a copilului şi a familiei în comunitate (prin menţinerea relaţiilor personale şi contacte directe ale copiilor, în special cei care au fost separaţi de ambii părinţi sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condiţiile legii, cu părinţii, rudele precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului);

2.3. Asigurarea demersurilor necesare, aşa cum sunt prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei copilului, pentru repatrierea copiilor neînsoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane pe teritoriul altui stat;

2.4. Promovarea şi respectarea dreptului copilului la protejarea imaginii sale publice şi a vieţii sale intime, private şi familiale;

2.5. Asigurarea cadrului necesar pentru respectarea dreptului beneficiarilor de a avea acces echitabil la informaţii adecvate pentru ei, la exprimarea liberă a opiniilor şi luarea în considerare a acestora, în raport cu vârsta şi gradul de maturitate, în  deciziile care îi privesc în mod direct sau indirect;

2.6. Asigurarea accesului la servicii specializate având drept obiectiv promovarea şi respectarea drepturilor copiilor;

2.7. Colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar în vederea dezvoltării de servicii sociale;

2.8. Sprijinirea autorităţilor locale în implementarea politicilor intersectoriale pentru protecţia drepturilor copilului la nivel local;

2.9. Sprijinirea autorităţilor locale în implicarea comunităţii în asigurarea respectării drepturilor copiilor;

2.10.  Încurajarea participării copiilor la luarea deciziilor care ii privesc.

3. Creşterea accesului la serviciile de promovare a sănătăţii şi adaptarea acestora la nevoile beneficiarilor

3.1. Asigurarea de asistenţă şi sprijin de specialitate femeilor gravide în vederea evitării riscului de abandon al copilului şi sprijinirea acestora pentru depăşirea situaţiilor de dificultate;

3.2. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de recuperare/reabilitare pentru copiii/persoanele adulte a căror stare de sănătate necesită acordarea serviciilor de specialitate, în funcţie de nevoile specifice ale judeţului;

3.3. Derularea unor programe de educare a părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor cu handicap în vederea continuării la domiciliu a programelor de recuperare desfăşurate în centrele de recuperare specializate;

3.4. Asigurarea accesului la servicii specializate ce vizează sănătatea beneficiarilor, conform nevoilor identificate ale acestora;

3.5. Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale şi cu instituţiile cu atribuţii în domeniu în vederea asigurării accesului beneficiarilor la servicii de sănătate de tip preventiv şi curativ.

4. Promovarea unui acces egal la educaţie

4.1. Susţinerea demersurilor de integrare/reintegrare şcolară şi profesională a beneficiarilor serviciilor sociale (evaluarea situaţiei beneficiarilor, identificarea instituţiilor la care poate apela beneficiarul, sprijinea accesului la structuri de învăţământ şi cursuri de formare profesională, etc.);

4.2. Colaborarea cu instituţiile cu atribuţii în domeniu în vederea orientării şcolare/profesionale a copiilor cu dizabilităţi precum şi a celor cu dificultăţi de adaptare şcolară;

4.3. Asigurarea de servicii şi programe de sprijin pentru copiii cu dizabilităţi şi părinţii acestora în vederea reintegrării comunitare a copiilor, inclusiv în şcolile de masă;

4.4. Dezvoltarea colaborării cu serviciile comunitare pentru asigurarea accesului neîngrădit al copilului cu dizabilităţi la: grădiniţă/şcoală, medic de familie, servicii specializate, etc.;

4.5. Acordarea de servicii de orientare profesională şi dezvoltarea carierei pentru copiii/tinerii din judeţul Dolj;

4.6. Asigurarea accesului la servicii specializate de educaţie.

5. Respectarea dreptului la odihnă şi timp liber şi promovarea activităţilor recreative şi culturale

5.1. Colaborarea cu structurile/serviciile locale pentru acordarea sprijinului necesar în vederea implicării beneficiarilor sistemului de protecţie specială în activităţi de petrecere a timpului liber şi de socializare;

5.2. Asigurarea resurselor necesare în vederea respectării dreptului la odihnă, prin derularea unor activităţi recreative, culturale, artistice pentru beneficiari (excursii, tabere, participarea la activităţi culturale, artistice, etc);

5.3. Asigurarea accesului la servicii specializate ce permit derularea activităţilor recreative, culturale şi de petrecere a timpului liber/vacanţelor şcolare.

6. Promovarea şi monitorizarea drepturilor copilului, familiei şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate

6.1. Asigurarea unui management al comunicării şi informaţiei, al resurselor umane, materiale şi financiare eficient în vederea respectării drepturilor beneficiarilor în cadrul centrelor destinate asistenţei sociale şi protecţiei copilului;

6.2. Implementarea standardelor minime obligatorii în domeniul protecţiei copilului/standardelor specifice de calitate în domeniul protecţiei persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate şi îndeplinirea indicatorilor prevăzuţi în standardele aplicabile pe fiecare tip de serviciu;

6.3. Derularea campaniilor de informare şi sensibilizare a comunităţii prin intermediul cărora să se dezvolte atitudini pozitive faţă de copilul/persoana cu dizabilităţi;

6.4. Asigurarea accesului la servicii specializate având drept obiectiv promovarea şi respectarea drepturilor copilului, familiei şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

6.5. Asigurarea unui sistem propriu de identificare, monitorizare şi evaluare a tuturor categoriilor de persoane vulnerabile din judeţul Dolj.  

7. Respectarea dreptului copilului la protecţie, prin intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională, împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror forme de violenţă

7.1. Derularea de campanii în comunitate privind prevenirea diverselor forme de abuz, neglijare şi exploatare a copilului;

7.2. Colaborarea interinstituţională la nivel judeţean în vederea asigurării intervenţiei în echipe intersectoriale locale în cazurile de abuz, neglijare, exploatare a copilului;

7.3. Asigurarea serviciilor de permanenţă pentru sesizarea cazurilor de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, oferirea suportului de specialitate persoanelor care sesizează precum şi a serviciilor de urgenţă pentru copil;

7.4. Furnizarea de servicii de reabilitare socială în situaţii de abuz, neglijare, trafic, migraţie, violenţă în familie şi alte forme de violenţă asupra copilului;

7.5. Asigurarea accesului la servicii specializate destinate protecţiei copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror forme de violenţă.

8. Promovarea formării profesionale şi supervizării

8.1. Creşterea calităţii resurselor umane din serviciile sociale prin evaluarea nevoilor de formare profesională şi sprijinirea specialiştilor pentru formarea adecvată în domeniul în care activează;

8.2. Dezvoltarea sistemului de formare continuă a profesioniştilor din domeniul serviciilor sociale şi promovarea schimbului de experienţă naţional şi internaţional;

8.3. Colaborarea cu organizaţiile neguvernamentale pentru sprjinirea autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii competenţelor metodologice şi practice ale persoanelor cu atribuţii de asistenţă socială  (prin sesiuni de formare/perfecţionare);

8.4. Asigurarea accesului la servicii specializate de formare profesională şi supervizare.

9. Prevenirea şi combaterea oricăror forme de violenţă şi promovarea colaborării interinstituţionale în vederea diminuării fenomenului

9.1. Întărirea capacităţii instituţionale de gestionare a violenţei în familie corelat cu violenţa asupra copilului;

9.2. Dezvoltarea de servicii sociale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie şi asigurarea calităţii acestora;

9.3. Dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie;

9.4. Asigurarea accesului la servicii specializate destinate prevenirii violenţei în familie;

9.5. Derularea campaniilor de cunoaştere şi conştientizare de către copii, părinţi, profesionişti şi populaţia generală a tuturor formelor de violenţă;

9.6. Promovarea valorilor non-violenţei şi implementarea unor acţiuni de sensibilizare.

 

B. Prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat de părinţi

10. Responsabilizarea şi sprijinirea comunităţilor locale pentru prevenirea separării copilului de părinţi

10.1. Asigurarea sprijinului metodologic autorităţilor publice locale în înfiinţarea serviciilor de zi (centre de zi, centre de consiliere, centre de recuperare);

10.2. Încurajarea voluntariatului în domeniul serviciilor sociale la nivel comunitar (asigurarea flexibilităţii şi adaptabilităţii voluntarilor la nevoile locale, facilitarea accesului în voluntariat, recunoaşterea importanţei voluntarilor, etc.);

10.3. Asigurarea coordonării metodologice a activităţii autorităţilor publice locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului;

10.4. Asigurarea accesului la servicii specializate de prevenire a separării copilului de părinţi.

11. Dezvoltarea serviciilor sociale de la nivelul judeţului Dolj şi îmbunătăţirea accesului tuturor copiilor şi persoanelor adulte cu dizabilităţi/în dificultate la servicii de calitate

11.1. Dezvoltarea parteneriatului public-privat, atât pe plan naţional cât şi internaţional, în vederea accesării de fonduri şi dezvoltării serviciilor sociale;

11.2. Creşterea calităţii tuturor serviciilor furnizate beneficiarilor sistemului de protecţie socială;

11.3. Implementarea sistemului de contractare a serviciilor sociale, în funcţie de legislaţia în vigoare;

11.4. Dezvoltarea sistemului de asistenţă şi protecţie socială în funcţie de nevoile existente la nivelul judeţului Dolj;

11.5. Asigurarea accesului la servicii specializate destinate asistenţei sociale a persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate, protecţiei familiei şi copilului ;

11.6. Stimularea transferului de bune practici în domeniul serviciilor şi politicilor pentru copil/familie/persoană cu dizabilităţi;

11.7. Creşterea gradului de acoperire a serviciilor sociale la nivel judeţean;

11.8. Creşterea capacităţii beneficiarilor de a accesa şi utiliza serviciile sociale destinate copilului, familiei şi persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

11.9. Întărirea capacităţii de evaluare şi monitorizare a drepturilor copilului şi a persoanei cu dizabilităţi precum şi a situaţiei sociale a acestora.

12. Protecţia grupurilor vulnerabile care necesită o atenţie specială (de exemplu, copiii străzii, copiii delincvenţi, copiii/tinerii cu dizabilităţi, copiii săraci, copiii romi, copiii consumatori de droguri)

12.1. Monitorizarea fenomenului copiilor străzii, asigurarea consilierii şi intervenţiei specializate pentru această categorie de copii, în vederea reducerii cauzelor ajungerii copiilor în stradă;

12.2. Asigurarea măsurilor de supraveghere specializată în familie pentru copiii care săvârşesc fapte penale şi nu răspund penal, furnizarea de servicii de zi pentru aceştia;

12.3. Creşterea calităţii şi diversificarea serviciilor destinate copiilor/tinerilor cu dizabilităţi;

12.4. Asigurarea continuumului de servicii pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului şi furnizarea de servicii în vederea asumării deprinderilor de viaţă independentă şi integrare socioprofesională;

12.5. Asigurarea accesului la servicii sociale pentru grupurile vulnerabile identificate, având ca prioritate integrarea socială a acestora;

12.6. Asigurarea accesului la servicii specializate destinate protecţiei grupurilor vulnerabile;

12.7. Asigurarea accesului copiilor săraci la serviciile sociale;

12.8. Colaborarea cu alte instituţii ale statului în vederea accesului la educaţie, sănătate şi servicii sociale a copiilor din mediul rural;

12.9. Derularea de campanii în comunitate privind combaterea atitudinii negative a societăţii faţă de copiii romi;

12.10. Asigurarea accesului copiilor romi la serviciile sociale;

12.11. Dezvoltarea serviciilor specializate destinate copiilor străzii, în acord cu nevoile existente;

12.12. Derularea campaniilor de conştientizare de către copii, familie şi comunitate a efectelor grave ale consumului de droguri sau alte substanţe nocive ;

12.13. Asigurarea accesului la servicii de suport pentru copiii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate.

 

C. Promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile/persoanelor adulte cu dizabilităţi/aflate în dificultate

13.1. Diminuarea barierelor de atitudine în vederea reabilitării şi reintegrării sociale a copiilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

13.2. Continuarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională a beneficiarilor la îngrijirea comunitară;

13.3. Reducerea fenomenului „copiii străzii”;

13.4. Încurajarea reintegrării sociale şi familiale a copiilor în conflict cu legea;

13.5. Oferirea de sprijin adecvat copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate precum şi persoanelor care îi îngrijesc;

13.6. Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative în vederea furnizării de servicii sociale de calitate persoanelor adulte cu dizabilităţi /în dificultate;

13.7. Încurajarea participării active a beneficiarilor în procesul decizional şi în procesul de furnizare a serviciilor sociale;

13.8. Consolidarea parteneriatului public – privat în dezvoltarea/diversificarea serviciilor sociale;

13.9. Promovarea furnizării serviciilor de calitate care să fie accesibile şi să răspundă nevoilor individuale ale persoanei cu dizabilităţi /în dificultate;

13.10. Corelarea sistemului de protecţie a copilului cu dizabilităţi cu cel al adultului cu dizabilităţi;

13.11. Asigurarea accesului la servicii specializate destinate integrării sociale a persoanelor cu dizabilităţi/aflate în dificultate;

13.12. Informarea şi responsabilizarea familiilor cu copii/persoane adulte cu dizabilităţi în vederea creşterii şi îngrijirii acestora în familie;

13.13. Promovarea incluziunii educaţionale a copiilor cu dizabilităţi cu cerinţe educative speciale.

 

D. Promovarea alternativelor la sistemul de protecţie de tip rezidenţial şi a serviciilor de prevenire a instituţionalizării

14.1. Promovarea serviciilor pentru combaterea marginalizării sociale cât şi pentru integrarea/reintegrarea socială a persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

14.2. Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative la îngrijirea instituţională (de tip familial/de zi);

14.3. Asigurarea accesului la servicii specializate de prevenire a instituţionalizării;

14.4. Continuarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională a copiilor la îngrijirea comunitară;

14.5. Creşterea eficienţei şi eficacităţii sistemului de servicii de îngrijire de tip familial.

 

E. Creşterea gradului de integrare/reintegrare socio-profesională pentru persoanele cu dizabilităţi/în dificultate

15.1. Dezvoltarea serviciilor de sprijin şi de orientare profesională pentru persoana adultă cu dizabilităţi/în dificultate şi de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă;

15.2. Dezvoltarea parteneriatului public-privat în vederea creşterii gradului de incluziune socială a persoanelor adulte şi formării profesionale a acestora;

15.3. Colaborarea cu autorităţile publice locale şi acordarea sprijinului metodologic necesar în vederea identificării, monitorizării şi asigurării intervenţiei în comunitate pentru persoana adultă cu dizabilităţi/în dificultate;

15.4. Asigurarea accesului la servicii specializate destinate integrării/reintegrării socio-profesionale a persoanelor cu dizabilităţi/în dificultate.

 

F. Dezvoltarea capacităţii administrative

16.1. Creşterea eficienţei şi eficacităţii organizaţionale;

16.2. Îmbunăţăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor;

16.3. Optimizarea structurilor organizatorice corespunzător obiectivelor de dezvoltare instituţională;

16.4. Creşterea responsabilizării administraţiei publice locale;

16.5. Dezvoltarea unor parteneriate cu actorii interesaţi;

16.6. Elaborarea unor strategii de dezvoltare locală;

16.7. Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, instrumentelor de comunicare, tehnologiilor inovative, etc.;

16.8. Dezvoltarea sistemelor informatice pentru sprijinirea activităţii de monitorizare şi evaluare;

16.9. Creşterea oportunităţii intervenţiilor în propriul domeniu de activitate prin interconectarea informatică cu instituţiile partenere în procesul de asigurare a serviciilor de asistenţă socială;

16.10. Creşterea gradului de competenţe şi abilităţi profesionale ale personalului angajat.

 

VIII. SURSE DE FINANŢARE

Implementarea prezentei strategii se finanţează din următoarele surse:

• bugetul judeţului, care contribuie la înfiinţarea şi dezvoltarea serviciilor de protecţie a copilului şi asistenţă socială a persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

• fonduri de la bugetul judeţului prin transfer de la bugetul de stat;

• fonduri externe, prin accesarea programelor de finanţare; în acest caz, Consiliul Judeţean Dolj va asigura atât cofinanţarea serviciului nou-înfiinţat, cât şi sustenabilitatea acestuia;

• donaţii, sponsorizări sau alte contribuţii din partea persoanelor fizice ori juridice, în condiţiile legii;

• alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

 

IX. REZULTATE

A. Protecţia şi promovarea drepturilor familiei, copilului şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate

a. existenţa unui sistem de monitorizare a drepturilor familiei, copilului şi ale persoanei adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

b. diversificarea modalităţilor de informare a comunităţilor cu privire la respectarea drepturilor copilului;

c. creşterea numărului de familii care accesează servicii în vederea dezvoltării abilităţilor parentale şi depăşirii unor situaţii de dificultate;

d. respectarea dreptului la identitate al copilului părăsit/găsit şi restabilirea identităţii copilului/adultului care este lipsit, în mod ilegal, de elementele constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea;

e. existenţa unor proceduri/metodologii adecvate privind modalităţile concrete de menţinere a relaţiilor personale cu părinţii, rudele/alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament, în special în caz de separare;

f. respectarea dreptului beneficiarilor serviciilor sociale la demnitate, imagine şi intimitate în mass-media;

g. creşterea nivelului de implicare a copiilor în luarea deciziilor care îi privesc precum şi în sesizarea încălcării drepturilor lor;

h. creşterea procentului de copii/persoane adulte cu dizabilităţi care au accesat servicii de recuperare/reabilitare şi creşterea calităţii serviciilor pentru copiii cu dizabilităţi;

i. creşterea numărului de copii cu dizabilităţi care accesează servicii de consiliere în vederea integrării în comunitate, inclusiv în şcoala de masă;

j. dezvoltarea capacităţii copiilor/tinerilor de a lua decizii cu privire la orientarea şcolară şi profesională şi dezvoltarea unei cariere corespunzător calităţilor şi preferinţelor exprimate de aceştia;

k. derularea activităţilor de petrecere a timpului liber pentru copii;

l. furnizarea unor servicii de calitate beneficiarilor centrelor destinate asistenţei sociale şi protecţiei copilului;

m. creşterea gradului de informare cu privire la serviciile furnizate şi promovarea drepturilor beneficiarilor;

n. asigurarea unui sistem unitar de prevenire, semnalare/sesizare şi intervenţie în cazurile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului, trafic de copii, migraţie ilegală, violenţă în familie şi alte forme de violenţă asupra copilului;

o. existenţa unui sistem de formare iniţială şi continuă în domeniul asistenţei sociale a profesioniştilor care interacţionează cu beneficiarii sistemului de protecţie;

p. reducerea toleranţei faţă de violenţa în familie;

q. creşterea eficacităţii programelor de prevenire prin implementarea măsurilor de prevenire a violenţei în familie.

 

B. Prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat de părinţi

a. creşterea capacităţii autorităţilor publice locale de înfiinţare/dezvoltare a serviciilor în funcţie de nevoile specifice identificate;

b. creşterea numărului de centre de zi, centre de consiliere, centre de recuperare, servicii de sprijin ale familiilor, înfiinţate la nivelul comunităţilor locale;

c. diversificarea serviciilor sociale la nivel judeţean;

d. creşterea eficienţei parteneriatelor interinstituţionale, public-private, inclusiv prin contractarea serviciilor sociale publice pentru copii de către organismele private acreditate, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

e. creşterea numărului de servicii sociale destinate grupurilor vulnerabile.

 

C. Promovarea integrării sociale a copiilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi/aflate în dificultate

a. îmbunătăţirea calităţii vieţii copiilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

b. promovarea participării active a copiilor/persoanelor adulte cu dizabilităţi la viaţa comunităţii;

c. asigurarea de servicii sociale corespunzătoare nevoilor individuale ale copiilor/ persoanelor adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

d. implicarea organizaţiilor neguvernamentale în dezvoltarea serviciilor sociale;

e. creşterea accesului copiilor cu dizabilităţi la serviciile necesare de depistare precoce şi evaluare;

f. sprijinirea părinţilor care au în îngrijire copii cu dizabilităţi în vederea acoperirii nevoilor specifice ale copiilor.

 

D. Promovarea alternativelor la sistemul de protecţie de tip rezidenţial şi a serviciilor de prevenire a instituţionalizării

a. dezvoltarea serviciilor alternative la instituţionalizare;

b. prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi/în dificultate;

c. adaptarea serviciilor sociale la nevoile actuale ale copiilor;

d. asigurarea serviciilor de specialitate copiilor separaţi temporar sau definitiv de familie.

 

E. Creşterea gradului de integrare/reintegrare socio-profesională pentru persoanele cu dizabilităţi/în dificultate

a. creşterea accesului persoanelor adulte cu dizabilităţi/în dificultate la servicii de ocupare şi încadrare în muncă;

b. diminuarea numărului de persoane adulte cu dizabilităţi/în dificultate aflate în risc de excluziune socială.

 

F. Dezvoltarea capacităţii administrative

a. oferirea unor servicii de calitate;

b. dezvoltarea serviciilor sociale la nivel local;

c. implementarea unui sistem de management al informaţiei;

d. eficientizarea activităţii sub aspectul furnizării serviciilor.

 

X. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Ordonatorul principal de credite – Consiliul Judeţean Dolj şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj coordonează şi monitorizează activitatea de implementare a obiectivelor cuprinse în prezenta strategie şi evaluează impactul aplicării obiectivelor strategice.

Monitorizarea şi evaluarea implementării prezentei strategii constau, în principal, în verificarea atingerii obiectivelor propuse.

În baza obiectivelor de dezvoltare, structurile organizatorice îşi vor elabora propriul plan operaţional pentru implementarea strategiei judeţene în domeniul asistenţei sociale, protecţiei familiei şi copilului, cu detalierea activităţilor şi indicatorilor în termeni cantitativi şi/sau calitativi, plan ce va fi aprobat de Directorul General al instituţiei.

Evaluarea se va realiza în mod periodic, anual şi la încheierea perioadelor de implementare propuse în planul operaţional.

La încheierea etapelor consemnate prin planurile operaţionale, se va lua în considerare revizuirea per ansamblu a prezentei strategii, ţinând cont de evoluţia nevoilor beneficiarilor, a numărului acestora precum şi de dinamica societăţii.